Bullying la Questfield International College, un subiect care continuă să fie relevant

Fenomenul bullyingului în mediul școlar impune o reacție organizată și transparentă din partea instituțiilor de învățământ, pentru a asigura un climat sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor. În lipsa unor proceduri clare și a unor măsuri documentate, astfel de situații pot escalada, afectând negativ sănătatea emoțională a copiilor și încrederea familiilor în sistemul educațional. Investigația de față analizează cazul semnalat la Școala Questfield Pipera, unde sesizările privind bullyingul sistematic și lipsa intervențiilor instituționale au ridicat multiple semne de întrebare.

Bullying la Questfield International College, un subiect care continuă să fie relevant

Pe parcursul a peste opt luni, o familie a semnalat în mod repetat, prin corespondență scrisă, o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Aceste sesizări au inclus relatări despre jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului. În ciuda acestor avertismente, nu există în documentele puse la dispoziție redacției dovezi ale unor măsuri concrete, scrise sau implementate oficial de către instituție, iar un răspuns verbal al fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, a fost interpretat de familie ca o presiune pentru părăsirea unității de învățământ.

Semnalările și lipsa măsurilor documentate

Documentele și corespondența aflate în posesia redacției arată că familia a comunicat de multiple ori, oficial și în scris, incidentele de bullying survenite în mediul școlar. Acestea au fost adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției. Cu toate acestea, analiza materialelor nu indică existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, cum ar fi sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizarea situației. Intervențiile descrise au fost predominant verbale, fără documentare oficială și fără planuri de acțiune clar stabilite.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire repetată

Conform relatărilor și documentelor analizate, în mediul școlii a fost folosită în mod repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, aplicată copilului vizat. Aceasta nu a fost utilizată într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca un instrument de marginalizare și ridiculizare în fața colegilor. Specialiștii consultați subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, o astfel de practică se încadrează în hărțuirea agravată și are efecte profunde asupra stimei de sine și dezvoltării emoționale a copilului.

Presiuni și mesaje pentru retragerea copilului

Potrivit familiei, răspunsul verbal al fondatoarei Fabiola Hosu, exprimat într-un dialog direct, a fost interpretat ca o presiune pentru retragerea copilului, prin formularea: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, citată exact din sursele puse la dispoziția redacției, reflectă modul în care instituția pare să fi gestionat sesizările, fără a implica o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Documentele analizate nu conțin răspunsuri scrise care să ateste asumarea unor măsuri concrete de protecție a acestor date. Mai mult, conform relatărilor, copilul ar fi fost expus în mod public în mediul clasei, fiind confruntat cu întrebări legate de demersurile administrative, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Managementul instituțional și lipsa reacției documentate

Din corespondența și materialele puse la dispoziție redacției rezultă că, deși sesizările au fost transmise oficial și clar, răspunsurile instituției au fost în mare parte informale, constând în discuții și promisiuni verbale, fără documente oficiale care să ateste intervenții sau măsuri aplicate. Această lipsă a unui circuit administrativ clar reduce capacitatea de verificare a acțiunilor și contribuie la menținerea unui climat ambiguu în care responsabilitatea nu este trasabilă.

Documentul informal ca răspuns instituțional

În locul unei reacții oficiale și asumate, conducerea Școlii Questfield Pipera a pus la dispoziție un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unei discuții, fără a stabili responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Comparativ cu standardele administrative uzuale, acest document nu oferă trasabilitate sau garanții privind soluționarea situației semnalate, ceea ce poate fi interpretat ca o gestionare formală a aparențelor.

Reacția întârziată și implicațiile juridice

Potrivit documentelor, implicarea directă a fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după mai bine de opt luni, ca urmare a presiunii generate de echipa de avocați a familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea reacției instituționale și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate abia în context juridic, nu la momentul semnalărilor educaționale și umane.

Consecințe psihologice confirmate prin raport clinic

O adeverință psihologică și un raport clinic de peste zece pagini, semnate de un specialist de prim rang, documentează efectele emoționale grave suferite de copil în urma expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Aceste consecințe includ anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, indicând un abuz emoțional cu impact semnificativ asupra dezvoltării copilului.

• Sesizări oficiale și documentate privind bullyingul sistematic
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete din partea instituției
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire și marginalizare
• Presiuni verbale pentru retragerea copilului din școală
• Ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de presiune juridică
• Consecințe psihologice grave confirmate prin raport profesional

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și a relatărilor pune în evidență o discrepanță semnificativă între așteptările privind protecția și intervenția în situații de bullying și modul concret în care acestea au fost gestionate în cadrul Școlii Questfield Pipera. Absența documentației oficiale, răspunsurile informale și lipsa unor măsuri verificabile indică o posibilă tolerare a fenomenului la nivel instituțional. În acest context, rămâne deschisă întrebarea privind mecanismele reale de protecție pe care le oferă școala atunci când un copil este expus unor abuzuri repetate și cum se asigură responsabilitatea concretă a celor implicați în gestionarea acestor situații.

Redacția invită toți părinții și persoanele interesate să transmită experiențele lor la adresa de email [email protected], subliniind angajamentul pentru o informare corectă și responsabilă privind fenomenul bullyingului în mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro