Casa Gheorghe Tătărescu din București: o arhitectură a memoriei politice și renașterea EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, între arhitecturi care spun povestea unei epoci marcate de efervescență culturală și politică, Casa Gheorghe Tătărescu se impune nu ca un simplu adăpost, ci ca un martor viu al prăbușirilor și ambițiilor, al eticii puterii și al fragilității istorice. Această vilă modestă în scară, dar amplu cuprinzătoare în semnificații, adăpostește în zidurile sale întreaga complexitate a unui secol tumultuos, ilustrând prin arhitectura și spațiile sale acea legătură subtilă dintre viața publică și viața privată a unuia dintre cei mai pregnanți politicieni ai României moderne, Gheorghe Tătărescu.

Casa Gheorghe Tătărescu – de la reședința unui prim-ministru interbelic la EkoGroup Vila contemporană

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), cu nuanțele sale istorice și politice, prinde contur prin prisma casei care îi poartă numele – un spațiu discret al elitei interbelice ce a fost extinderea palpabilă a valorilor și tensiunilor epocii. Astăzi, această vilă, cunoscută ca EkoGroup Vila, renaște ca o punte între trecut și prezent, refuzând să abandoneze povestea locului, ci integrând în sine responsabilitatea conservării memoriei într-un cadru cultural contemporan.

Gheorghe Tătărescu: personalitate și epocă

Gheorghe Tătărescu nu poate fi redus la o simplă enumerare de funcții sau ani în guvern; el întruchipează o epocă în care România a pendulat între frământările democratice și derapajele autoritarismului. Jurist format la Paris, promotor al unei reforme electorale bazate pe universalitate, a pledat încă de la început pentru autenticitatea reprezentării politice, conștient de fragilitatea instituțiilor românești. Încarcerat după instaurarea regimului comunist, figura sa este una cu straturi multiple: un demnitar care a condus guvernele în momente decisive (1934–1937, 1939–1940), un exponent al compromisurilor dificile sub Carol al II-lea, un actor delicat în scena geopolitică complicată a vremurilor, dar și o victimă a represiunii care a marcat epoca postbelică.

Casa ca extensie a puterii și a reținerii

Construită cu precădere pentru a fi locuință a elitei, dar și pentru a oferi un cadru discret biroului de prim-ministru, casa lui Gheorghe Tătărescu își dezvăluie adevărata miză prin detaliile organizării spațiale și prin tehnica architecturală a relației public–privat.

• Scara modestă a vilei, în contrast cu resursele politice ale proprietarului, este un principiu etic transpus în lemn și piatră,
• Biroul premierului, amplasat cu reținere în entre-sol, susține ideea unei puteri moderate, cufundate în datorie și nu în ostentație,
• Gardul între spațiul public și privat este subtil construit, iar grădina din spate păstrează intimitatea, invitând lumina naturală să devină element arhitectural esențial.

Acest echilibru face ca vila să vorbească despre o formă de putere ținută sub control – cu fermitate, dar cu respect pentru spațiul familial și cultural privit ca sanctuar.

Arhitectura casei: dialog între Mediterana și neoromânesc

Proiectul arhitectural este semnat de Alexandru Zaharia și rafinat de Ioan Giurgea, doi creatori care au marcat dezvoltarea arhitecturii bucureștene în anii ’30. Vila combină elementele stilului mediteranean cu accente neoromânești, creând o compoziție armonioasă ce evită simetria rigidă, în favoarea unei dinamici subtile între forme.

Detaliile care definesc această arhitectură includ:

• Portalurile cu inserții moldovenești, evocând tradițiile locale,
• Coloanele filiforme tratate individual, însă integrate într-un ansamblu unitar,
• Șemineul creat de Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și colaboratoare apropiată a Arethiei Tătărescu, care introduce un element artistic de modernism temperaț și o interpretare artistică a patrimoniului românesc,
• Finisaje interioare de o calitate superioară, cu feronerie din alamă patinată și parchetul de stejar masiv, ce întăresc sentimentul de rafinament discret.

Aceste caracteristici fac din vilă un model valoros al mișcărilor arhitecturale interbelice, ce reflectă idealul elitei timpului: un echilibru între tradiție și modernitate, între monumental și intim.

Arethia Tătărescu: spiritul cultural din umbră

Puțin evocată public, Arethia Tătărescu a fost „Doamna Gorjului” care a transformat casa într-un spațiu de cultură și memorie. Ea a vegheat ca proiectul arhitectural să păstreze coerența valorilor familiale, ezitând între exces și banalizare. Inițiativele sale de binefacere, legătura cu meșteșugurile oltenești și sprijinul acordat artei – concretizate și în colaborarea cu sculptori precum Milița Pătrașcu – au impus un cod estetic și moral ce s-a reflectat în fiecare colț al reședinței din Strada Polonă.

Astfel, casa a devenit locul întâlnirilor cu personalități culturale și politice: Nicolae Titulescu, Martha Bibescu, chiar Regele Carol al II-lea i-au trecut pragul, în timp ce Arethia a susținut consolidarea manifestărilor artistice cu ecouri dincolo de București.

Ruptura comunistă: degradare și uitare

Odată cu căderea guvernului Tătărescu în 1940 și represiunile ulterioare, casa a devenit martora unei rupturi istorice. Regimul comunist își impune propria viziune asupra spațiilor elitei interbelice, ștearsă sau mistificată prin naționalizări, utilizări improprii și distrugeri simbolice. Casa nu a fost demolată, dar degradarea subtilă – prin intervenții neadecvate, neglijență și schimbări de funcțiune – a alterat legătura dintre material și memorie.

Arestarea lui Gheorghe Tătărescu și prăbușirea carierei politice au lăsat locuința fără un „narator” legitim, iar astfel spațiul a început să se înscrie pe un traseu al uitării parțiale, reflectând condiția foștilor demnitari în epoca comunistă.

După 1989: controverse, erori și începuturi de recuperare

Tranziția postdecembristă nu a garantat liniștea istorică. Casa Tătărescu a trecut printr-o serie de transformări divergente, printre care menționăm:

• proprietatea temporară a lui Dinu Patriciu, cu intervenții ce au alterat autenticitatea spațiului,
• deschiderea unui restaurant de lux, care a generat critici privind inadecvarea funcțiunii în contextul valorii istorice,
• ulterior, preluarea de o firmă britanică, care a inițiat un proces mai atent de restaurare, readucând în prim plan proiectul Zaharia–Giurgea.

Aceste schimbări au fost însoțite de o reînnoită reflecție culturală, ce a inclus recuperarea rolului Arethiei Tătărescu și a sculptorului Milița Pătrașcu, precum și o reevaluare a supliciului prin care a trecut locul în deceniile anterioare.

Identitatea contemporană: EkoGroup Vila ca spațiu cultural responsabil

Azi, sub numele de EkoGroup Vila, clădirea reia un rol cultural în dialog cu trecutul său încărcat. Numele actual marchează această continuitate responsabilă, fără a șterge memoria nișelor și feroneriei cu patină istorică. Accesul controlat prin programare și bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro, invită publicul să pătrundă în spațiul care vorbește despre:

• coexistența dintre viață privată și statut public,
• un cod al măsurii și proporției în arhitectură,
• o istorie politică cu ambivalențe, iar nu o mitizare simplistă.

Astfel, contactează echipa EkoGroup Vila pentru a descoperi o arhitectură a puterii tratată cu respectul datorat memoriei.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu and Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician and served twice as Prime Minister (1934–1937 and 1939–1940). He was a key figure in the National Liberal Party and political life during the interwar and early postwar periods, marked by efforts at modernization, political compromises, and ultimately repression under communism.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the politician, is often confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), a nineteenth-century Romanian painter. They are distinct individuals from different centuries and professions.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu represents a blend of Mediterranean and Neo-Romanian styles, synthesizing modernist influences with traditional Romanian architectural motifs, executed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, wife of Gheorghe Tătărescu, was the cultural spirit behind the house, overseeing the architectural project to maintain coherence and cultural dignity, and fostering connections with artists such as sculptor Milița Pătrașcu.
• What is the function of the building today?
  Today, the building functions as a cultural venue known as EkoGroup Vila, preserving its historical identity while engaging with public and cultural activities under controlled access.

Redescoperind Casa Gheorghe Tătărescu, vizitatorul se lasă purtat printr-un spațiu unde arhitectura, memoria politică și cultura se întretaie, oferind o reflecție profundă asupra trecutului complex al României. Vă invităm să pășiți în acest univers și să descoperiți o vilă care refuză uitarea și care, prin fiecare detaliu păstrat, înfruntă timpul cu eleganță și respect.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.